» România – Ungaria. Ce ne uneşte, ce ne desparte.

România – Ungaria. Ce ne leagă, ce ne desparte.

Cum se raportează vecinii noştri unguri la cetăţenii din ţările vecine lor şi cât de probabil este că România să-i atragă ca turişti?

Un studiu realizat la începutul acestui an în rândul românilor, referitor la ţări “prietene” şi “mai puţin prietene” ale României, arată că dintre vecinii noştri, Republica Moldova şi Bulgaria erau considerate “prietene” de peste 80% dintre români, în timp ce Ungaria doar de circa 4 din 10 români. Astfel de studii se realizează cu regularitate în România, însă sunt mult mai puţine/aproape inexistente studiile realizate în rândul vecinilor noştri cu privire la percepţia lor despre noi.

În consecinţă, ca urmare a parteneriatului Novel Research – IPSOS Observer Hungary, am initiat în luna Iunie 2013 un studiu naţional reprezentativ pentru populaţia adultă din Ungaria cu privire la percepţia acesteia despre vecini. În plus, ne-am gândit că ar fi important de aflat, de asemenea, ce anume îi atrage pe unguri la ţara noastră şi cât de probabil este să-i avem ca oaspeţi în viitorul apropiat. Astfel de date sunt mai mult decât necesare atunci când vine vorba despre strategia naţională de poziţionare, comunicare şi promovare a imaginii noastre în străinătate. Exploatarea potenţialului turistic şi de business al României este un lait motiv permanent la nivelul discursului public, însă acţiunile coerente, iniţiativele necesare şi datele esenţiale sunt de cele mai multe ori eliptice.

În ceea ce priveşte percepţia vecinilor noştri unguri despre români şi ceilalţi vecini ai lor, datele arată că ungurii au cea mai bună părere despre austrieci, urmaţi de croaţi, sloveni şi slovaci în timp ce nivelul de favorabilitate faţă de români, ucrainieni şi sârbi este mai degrabă scăzut.

indice de favorabilitate: Ungaria - vecini

Algoritmii de analiză statistică avansată au evidenţiat existenţa a 3 tipologii de populaţie ungurească în funcţie de favorabilitatea faţă de vecinii lor. Astfel, se remarcă un segment predominant în populaţie (61.3%), al cărei nivel de favorabilitate este mai degrabă pozitiv faţă de toţi vecinii Ungariei. Putem vorbi de un al doilea segment, format din 22.5%, pentru care vecinii Ungariei se împart între centru şi periferie, având o percepţie pozitivă despre vecinii situaţi spre Vest/Occident (Austria, Croaţia şi Slovenia) şi o părere negativă despre vecinii de la Est/Orient (Slovacia, Serbia, România şi Ucraina). Ca în mai toate ţările, cu preponderenţă în ultimii ani pe fondul crizei economice, naţionalismul a luat din ce în ce mai mult amploare, iar Ungaria nu pare să fi fost ocolită de acest fenomen. Prin urmare, avem de-a face cu un al treilea segment de populaţie (16.2%) pentru care esenţa şi rădăcinile naţionale sunt cele mai valoroase, iar opinia despre vecini este unanim negativă.
tipologii ale populaţiei ungureşti

Legăturile idiosincratice dintre etnicii maghiari din România şi ungurii din Ungaria ar trebui să reprezinte un factor propice pentru creşterea numărului de turişti din ţara vecină în România. Cu toate acestea, datele studiului relevă faptul că numai 10,8% dintre unguri intenţionează să-şi petreacă vacanţa în România în următorii ani, ceea ce reprezintă un procent relativ mic dacă ne gândim la legăturile de rudenie dintre maghiarii din cele două ţări. Marea, oamenii şi mâncarea sunt aspectele care îi diferenţiază pe potenţialii turişti unguri de ceilalţi conaţionali ai lor care nu au de gând să ne viziteze.

Din România, cei mai mulţi dintre unguri (32%) sunt atraşi de natură, 13% apreciază munţii noştri, iar 9% tradiţiile. Am putea spune, deci, că vecinii unguri apreciază la noi fie ceea ce nu găsesc la ei în ţară, adică diversitatea de reliefuri, flora şi fauna, fie de ceea ce le este familiar (munţii şi tradiţiile ca părţi componente ale Transilvaniei).

Principala concluzie a acestui studiu şi o temă de rezolvat pentru noi toţi este aceea că ungurii, intraţi cu doar 3 ani înaintea noastră în Uniunea Europeană, nu ne percep ca fiind parte a UE, ci mai degrabă ne încadrează la capitolul non-UE, atunci când vine vorba despre raportarea la ţările lor vecine.
De asemenea, din datele de mai sus, am putea trage concluzia că ne lipseşte iscusinţa de a profita de pe urma minorităţii maghiare în atragerea de turişti din ţara vecină. Nu în ultimul rând, deşi nu avem date care să confirme, considerăm că acei unguri atraşi de marea noastră ar dori să aibă acces rapid spre Constanţa, iar în acest sens realizarea coridorului IV Pan European Nădlac-Constanţa pare că este aşteptat nu numai de români.