Turismul – un motor de dezvoltare care ar trebui sa producă zbatere şi în România.
La nivel mondial, turismul echivalează cu 9% din PIB-ul global; 1 din 11 locuri de muncă sunt la nivel mondial în turism, iar în termeni de export însumează 1.3 trilioane de USD.
Filipine este unul dintre exemplele de bună practică în ceea ce priveşte fructificarea oportunităţilor de turism, prin campania de promovare turistică “More fun in the Philippines”. Strategia de campanie nu a constat în cheltuirea unor sume exorbitante de bani în toate direcţiile, ci în găsirea celor mai de impact idei şi soluţii şi investirea banilor în marketing eficient. Înaintea începerii campaniei, ministrul filipinez de turism declara: “Imaginea Filipine este zero, ceea ce este foarte prost pentru turism. Lumea ştie despre noi doar prin prisma a ceea ce citeşte în presă – sărăcie, poluare, corupţie şi taifunuri fără număr”. Sună familiar?
Pentru a compensa lipsa de bani necesari într-o campanie pretenţioasă (comparabilă cu a ţărilor vecine, de exemplu, Malaysia), Filipine a utilizat cea mai la îndemână şi de preţ resursă: filipinezii, atât ca sursă de inspiraţie în construirea campaniei, cât şi ca reţea de propagare a acesteia. Astfel, 95 de milioane de filipinezi au fost transformaţi în agenţi de turism pentru ţara lor pe reţelele de socializare.
Campania de promovare a Filipine a devenit no.1 pe Twitter la nivel global la doar două zile după lansare, iar mesajul campaniei a fost menţionat online o dată pe minut. Ca rezultate imediate: numele “Filipine” a înregistrat peste 89 de milioane de afişări pe Google, comparativ cu 38 de milioane în 2011; căutările Google pentru mesajul campaniei “Fun Philippines” au crescut cu 255% faţă de 2011; peste 143 de mii de fotografii Instagram pentru #It’s more fun in the Philippines; peste 150 de pagini Facebook construite de utilizatori; nu în ultimul rând, numărul turiştilor a înregistrat cea mai mare creştere din Asia de Sud-Est (9%), atingând 4,2 milioane de turişti.
La fel ca pentru regiunea Asia Centrală şi de Sud-Est, previziunile UNWTO pentru Europa Centrală şi de Est sunt dintre cele mai optimiste în ceea ce priveşte creşterea numărului de turişti în următorii 15 ani.
În Europa Centrală şi de Est se află o ţară România. Mulţi vor încerca să găsească asemănările cu Filipine şi/ sau se vor întreba ce ne-a apucat să introducem în acelaşi context cele două ţări. Să vă uşurăm căutările şi să vă răspundem interogaţiilor, menţionăm pe cele mai evidente: imaginea de ţară uşor negativă, nivel de trai scăzut, corupţie, număr scăzut de turişti comparativ cu vecinii, oameni frumoşi şi primitori.
Dacă ne uitam în imediata noastră vecinătate suntem întrecuţi de 3 ţări vecine (Ungaria, Ucraina şi Bulgaria) atât în ceea ce priveşte numărul de turişti străini, cât şi în valoarea banilor cheltuiţi de aceştia în ţările de destinaţie. Suntem la 15% din numărul turiştilor care au vizitat Ungaria în 2012, la 26% din cel al turiştilor care au vizitat Bulgaria şi la aproximativ 30% din încasările lor din turism de anul trecut.
Ce am putea învăţa de la Filipine?
Turismul este făcut de oameni pentru oameni. Ceea ce a facut Fillipine a fost să atingă profunzimea acestei axiome, înţelegând că mândria a milioane de filipinezi, înarmaţi cu instrumentele potrivite, ar putea reprezenta forţa motrică pentru creşterea turismului.
Ministerul Turismului din Filipine nu a făcut decât să dea glas mesajului simţit de milioanele de locuitori ai ţării, care, sub acest impuls, au simţit naturala glăsuirea mesajului la rândul lor.
Strategia unei astfel de campanii poate fi implemetată cu succes şi în România, adaptând contextul şi mesajul, mesaj care, aşa cum am văzut în cazul Filipine, trebuie să facă în primul rând referire la un sentiment. Un sentiment care să concentreze mândria şi valorile româneşti.
